BUCURESTI (MEDIAFAX) - Aproximativ 15% din cei 650.000 de
straini care se cazeaza anual la hotelurile din Bucuresti vin
pentru românce pe care le-au cunoscut, în general, în strainatate,
75% pentru afaceri si 10% pentru city break sau sunt în tranzit
catre alte orase, potrivit Federatiei Patronatelor din Turism
(FPTR).
Astfel, aproape 100.000 de straini aduc spre 25-30 de milioane
de euro în Capitala atrasi de farmecele româncelor, la o durata
medie a sejurului de 1,6 nopti si o cheltuiala medie pe zi de
150-175 de euro.
Datele INS arata ca anul trecut au ajuns în Bucuresti si au
înnoptat în hoteluri aproximativ 1,2 milioane de persoane, dintre
care 556.947 români si 646.701 de straini. În 2010 numarul
turistilor ajunsi în Capitala a fost de 1,04 milioane, dintre care
598.067 straini, fata de 918.883 în 2009 (541.911 de straini) si
952.336 în 2008 (dintre care 546.272 straini).
Dintre straini, cei mai multi vin din Europa (469.713 de persoane
în 2011). Pe primele locuri au fost italienii (69.422 persoane),
americanii (56.148), germanii (55.693), britanicii (52.702),
francezii (49.690), israelienii (46.378), spaniolii (24.890) si
austriecii (24.412).
"Francezii, americanii si englezii se cazeaza, în general, la
hotelurile de lant. Restul, mai ales spaniolii si italienii sunt
mult mai curiosi sa intre pe sistemul tarii pe care o viziteaza si
nu tin foarte mult cont de lanturile hoteliere internationale.
Strainii vin în general la hoteluri de la trei stele în sus", a
declarat agentiei MEDIAFAX Mohammad Murad, presedintele FPTR si
unul dintre cei mai mari trei hotelieri din România, proprietar al
lantului Phoenicia.
Anul trecut s-au mai cazat în Bucuresti si 6.824 de japonezi,
6.403 indieni si 4.679 de chinezi.
"Dintre cei 650.000 de turisti straini ajunsi anual în
Bucuresti, estimez ca 75% vin pentru business, iar 15% (aproximativ
100.000) pentru relatii personale, adica la prietene. Cei mai multi
dintre turistii care vin la prietene sunt italieni, germani si
spanioli. În general au conexiuni cu fetele pâna sa ajunga în
România, adica respectivele fete fie au lucrat în strainatate,
poate au avut o relatie de prietenie, sau iau legatura cu ele pe
internet", a spus Murad.
El a adaugat ca restul de 10% sunt turistii care vin pentru city
break sau sunt în tranzit si înnopteaza si în Bucuresti.
"Sa nu credeti ca ar sta vreun strain în România sa suporte
toate taxele si birocratia daca aici n-ar fi femei frumoase.
Femeile frumoase conteaza foarte mult în deciziile pe care le luam.
Noi nu recunoastem acest lucru, dar cu totii ne gândim la el", a
adaugat Murad.
George Turna, directorul general al hotelului Ambasador din
Bucuresti, confirma ca sunt multi turisti straini care vin în
Bucuresti pentru femei, în special italieni si germani.
"Nu este vorba neaparat de prostitutie. Eu am la hotel o
rezervare pentru mâine de la o agentie matrimoniala pentru niste
germani care vor sa-si gaseasca aici partenere de viata", a afirmat
Turna.
Radu Enache, presedintele Federatiei Industriei Hoteliere din
România si în acelasi timp un alt mare hotelier român, crede ca
pentru 80% dintre straini Bucurestiul este o destinatie de
business, în timp ce pentru turismul de placere vin doar 20%.
Romanii ajung în hotelurile din Capitala în principal pentru
business si traininguri.
Românii s-au cazat în medie, în Bucuresti, 1,62 nopti de
persoana, iar strainii 1,71 nopti. "Durata medie de sedere mica se
explica prin turismul de tranzit si prin diversitatea redusa de
atractii turistice", a adaugat Enache.
Alin Burcea, proprietarul agentiei de turism Paralela 45, spune
ca Bucurestiul nu este o destinatie pentru straini, în primul rând
pentru ca nu are un brand aparte.
"În turism, totul este brand! Desi exista, teoretic, o asociatie
de promovare a Bucurestiului, ea nu are activitate. Nu exista un
site atractiv al Bucurestiului si nici macar un centru de
informare. Asociatia Bucuresti sau Primaria Capitalei participa
sporadic la câte un târg de turism în strainatate, fara a avea o
strategie anume, iar Ministerul Dezvoltarii si Turismului nu
colaboreaza cu primaria", a adaugat Burcea.
Mohammad Murad crede ca Bucurestiul si România au o imagine grav
afectata ca destinatie turistica si ca orice investitie devine o
încercare de a strânge apa într-un butoi spart.
"Pe de o parte vrem sa ne promovam în strainatate, dar ce s-a
întâmplat în cazul japonezei ucise, a biciclistilor straini atacati
cu pietre sau a trenului Orient Express, caruia i s-au spart
geamurile în România, costa foarte mult ca imagine. Daca ar fi sa
cuantificam cât ar costa sa repari imaginea negativa creata de cele
trei evenimente negative, parerea mea este ca cheltuielile ar putea
fi evaluate la milioane de euro. Noi în loc sa luam masuri ca sa nu
se mai întâmple aceste lucruri, iar cei responsabili sa plateasca
cu posturile sau în instanta, trecem peste aceste evenimente ca
peste niste simple întâmplari", a afirmat el.
Anul trecut, numarul de înnoptari din Bucuresti a ajuns la 2
milioane (sub 1,7 nopti de persoana), dintre care jumatate au
reprezentat strainii. Cheltuiala medie a unui strain pe zi, cu tot
cu cazare si masa este estimata de FPTR la 150-175 de euro, ceea ce
ar însemna ca strainii au lasat anul trecut în Capitala circa
150-175 de milioane de euro.
"Noi, care vrem sa promovam Bucurestiul în strainatate, în
primul rând nu cunoastem produsul. Putem promova Casa Poporului,
care poate deveni un simbol al comunismului. Un alt atu este ca
românii sunt foarte abordabili. Nu stim însa sa ne scoatem în
evidenta punctele tari, iar asta este o mare problema a noastra.
Cred ca din toata Europa, la restaurante, avem cele mai mici
preturi. Nu sunt multe tari în Europa unde poti sa mergi la un
restaurant de patru stele si sa platesti pentru o masa doar 20 de
euro. Dupa miezul noti poti gasi nenumarate variante de cluburi pe
care nu le gasesti în alte tari", a mai spus Murad.
În primele sapte luni din acest an au venit în Bucuresti 705.136
de turisti (384.024 straini), fata de 679.192 (365.508 straini) în
perioada similara din 2011. Astfel, tendinta de crestere continua,
dupa ce anul trecut au venit în Bucuresti cu 100.000 de straini mai
mult decât în 2008, an de boom economic.
Însa, paradoxal, tocmai criza economica sta la baza cresterii
numarului de turisti din Capitala.
"Din cauza crizei economice, tarifele la hoteluri au scazut
foarte mult fata de 2008, reducându-se si cu 60-70% în cazul unor
hoteluri mai necunoscute de 3-4 stele, care au ajuns sa practice si
tarife de 22 de euro pe noapte. În acest caz, multe agentii au
mutat în Bucuresti grupurile de turisti straini pe care le cazau în
provincie", a explicat George Marginean, directorul general al
Karpaten Turism, cea mai mare agentie autohtona specializata în
incoming si reprezentanta Thomas Cook Neckermann în România.
El a adaugat ca tarifele unor hoteluri din Bucuresti,
prohibitive înainte de 2008, au ajuns sa scada atât de mult încât
au coborât sub cele practicate de unitatile din Poiana Brasov,
Predeal, Sinaia sau Sibiu.
"De aici vine cresterea, din mutarea în Bucuresti a acestor
turisti, care fac circuite în zona, si care pâna în 2008 se cazau
în afara Capitalei", a afrimat Marginean.
În România sunt înregistrate, potrivit MDRT, 236 de structuri de
cazare turistica, dintre care 130 de hoteluri, 26 de hosteluri, 24
apartamente de închiriat, 14 camere de închiriat, 13 pensiuni
turistice, 9 apart-hoteluri, 9 vile, 7 pensiuni turistice urbane si
câte un bungalow, camping, hotel pentru tineret si motel.
Capitala are 5 hoteluri de o stea (604 locuri), 15 de doua stele
(1.521 locuri), 59 de trei stele (4.888 locuri), 43 de patru stele
(9.331 locuri) si opt de cinci stele (2.992 de locuri). În total,
în Bucuresti exista 22.391 de locuri în structurile de cazare,
dintre care în hoteluri sunt 19.336.
Cu cei 650.000 de vizitatori straini, dintre care majoritatea
oameni de afaceri, Bucurestiul ramâne un oras care nu are nicio
legatura cu turismul de anvergura. Nu-l putem compara cu Parisul,
care a atras anul trecut 15,6 milioane de straini, sau cu Londra
(15,2 milioane de straini) si nici macar cu Istanbulul, care a avut
8,1 milioane de vizitatori din strainatate, sau cu Viena (4
milioane de vizitatori).
Cu blocurile lui cenusii, cu toalete publice insuficiente, cu
gropile care împânzesc drumurile, cu câinii vagabonzi care umbla
liberi pe strazi, Bucurestiul poate fi promovat, în cel mai fericit
caz, ca o destinatie pentru turistii care vor sa vina, dornici de
senzatii tari, în tara care l-a dat lumii pe Dracula.
Liviu Iancu, liviu.iancu@mediafax.ro
